Şcoala Gimnazială Păuliş

Şcoala din Păuliş datează de la sfârşitul sec. al XVIII-lea, mai precis din 26 martie 1789 regăsindu-se printre primele şcoli naţionale româneşti, înfiinţate de către împăratul Iosif al II-lea. Aceasta era susţinută material şi spiritual de biserică, dar şi de către comunitatea locală. Învăţătorul şcolii era chiar preotul satului, în sec al XVIII-lea neexistând şcoli care să pregătească dascăli.

Această legătură dintre biserică şi şcoală s-a menţinut până la începutul sec. al XX-lea, când şcolile de la sate se aflau sub conducerea protopopiatului de care aparţinea comunitatea bisericească din comunitatea respectivă.

Documentele vremii reflectă din plin activitatea şcolară a protopopilor, preoţilor şi învăţătorilor confesionali din protopopiatul Radna, căruia îi aparţinea şi parohia Păuliş, protopopiat păstorit de proptopopul Procopie Givulescu (1873-1946).

La 26 martie 1789, şcoala din Păuliş se regăsea printre cele 48 de şcoli elementare din comitatul Arad, ale căror contracte au fost înaintate spre aprobare de către Cancelaria aulică. Contractele şcolare erau vizate de către inspectorul Alexie Vezilici.

Conform conscripţiei din 1791 în Păuliş funcţiona o şcoală elementară având ca învăţător pe Grigorie Popovici.

În anul 1811 frecventau şcoala un număr de 17 elevi, iar în anul şcolar 1814-1815 erau 158 de copii cu vârstă cuprinse între 6 şi 12 ani.

În rapoartele anuale, înaintea Deputăţiei şcolare, apăreau calificativele primite de şcoli, în raport cu randamentul de muncă al învăţătorilor. Astfel în 1821 şcoala din Păuliş a fost apreciată prin calificativul „lăudabil”. Învăţătorul Dem Nicolici a funcţionat la şcoala din Păuliş şi în anii următori. În anul 1822 era în vârstă de 32 de ani şi avea o vechime de 9 ani în învăţământ. A fost instalat ca învăţător de către directorul şcolar districtual, care i-a apreciat pozitiv activitatea. Director şcolar local era Abraham Putici, care se străduia să asigure şcolii condiţii bune de funcţionare.

Conform Conscripţiei din anul 1873, Păulişul avea 1630 de locuitori români. În 1872 ei au cumpărat un nou local de şcoală, care oferea condiţii bune pentru desfăşurarea învăţământului. În localitate au fost recenzaţi 88 de băieţi şi 110 fete de vârstă şcolară, iar dintre aceştia frecventau cursurile şcolare 63 de băieţi şi 23 de fete. Şcoala avea grădină de pomi, iar fondul şcolar a fost utilizat pentru cumpărarea localului. Învăţător era Demetriu Rafila, care absolvise cursurile Preparandiei din Arad în anul 1854, iar director şcolar local era preotul Dimitrie Panea.

Pentru dezvoltarea învăţământului popular şi îmbunătăţirea frecvenţei şcolare este semnificativă înfiinţarea unor şcoli de fete. În acest context, în anul 1879 se înfiinţează la Păuliş o şcoală de fete.

În anul şcolar 1880-1881 frecventau şcoala 129 de elevi (72 băieţi şi 57 fete), care urmau cursurile în două localuri. Băieţii erau îndrumaţi de învăţătorul George Barabaş, iar fetele de învăţătoarea Iuliana Nuţiu. Din cei 129 de elevi au participat la examenul de sfârşit de an şcolar 77 elevi (42 băieţi şi 35 fete), adică 59,68%. Păulişul era arondat Inspectoratului Arad, inspector fiind în acea vreme Moise Bocşianu.

Şcoala populară avea două cicluri distincte: instrucţia cotidiană, cu durata de 6 an, care era obligatorie pentru copiii între 6-12 ani şi instrucţia şcolară repetitoare, frecventată timp de 3 ani de copiii între 12-15 ani.

În anul şcolar 1902-1903, şcoala de fete era frecventată de 78 eleve, îndrumate de învăţătorul George Stoian.

Frecvenţa şcolară era fluctuantă, mai ales între anii 1904-1914, datorită faptului că şcoala populară românească din dieceza Aradului a cunoscut frământările determinate de legislaţia şcolară a epocii şi de accentuarea tendinţelor de deznaţionalizare.

În 16 septembrie 1914, învăţătorul Traian Givulescu „a intrat la oaste”, fapt care a determinat Oficiul protobrezbiterial şi Inspectoratul zonal să aprobe prefacerea şcoalelor” – cea de băieţi şi cea de fete – în şcoală mixtă, astfel clasele I-II mixte sub îndrumarea preotului Cornel Popescu, iar clasele III-IV sub îndrumarea învăţătorului George Stoian, începând cu 1 decembrie 1914.

Şcoala din Păuliş a fost statificată după anul 1918 de către noile autorităţi româneşti, care aveau obligaţia să le susţină din punct de vedere material. După aplicarea Legii învăţământului primar din anul 1924, şcoala din Păuliş a primit titulatura de Şcoală primară de stat.

În primii ani după Marea Unire, notarea elevilor se făcea după sistemul maghiar, adică prin note de la 1 la 5, nota 1 având valoare maximă.

 În anul şcolar 1923-1924 şi mai apoi în 1924-1925 s-a introdus sistemul românesc, cu note de la 1 la 10.

Pentru perioada interbelică, datele statistice şcolare ne sunt furnizate de recensământul şcolar din anul 1926, când sunt recenzaţi 97 de fete şi 84 de fete.

Legea din 1934 stabilea că durata şcolii primare este de 7 ani. Ca urmare, titulatura şcolii a devenit „Şcoala elementară de 7 ani Păuliş”

În anul şcolar 1940/1941 funcţionau 3 învăţători: Nicolae Oprea, care era şi director, Sofia Stan şi Dumitru Tămaş, refugiat din comuna Ilba, judeţul Satu Mare. Ei îndrumau un număr de 93 de elevi, dintre care frecventau regulat şcoala 91 de elevi (96%).

În anul 1965, s-a decis prelungirea duratei la 8 ani a învăţământului general obligatoriu. Şcoala a primit titulatura de „Şcoala Generală cu clasele I-VIII Păuliş”.

În anul şcolar 1975-1976, în clasele I-IV învăţau 106 elevi, iar în clasele V-VIII 101 elevi, deci un total de 207 elevi. În anul şcolar următor efectivul ajunge la un total de 226 de elevi, dintre care 119 erau în clasele I-IV.

 O perioadă de aproximativ 17 ani la Şcoala Generală Păuliş a funcţionat ca director coordonator profesor Nicoară Petru.

După 1989 sistemul de învăţământ românesc a fost într-un continuu proces de reorganizare. Începând cu anul 1990 reforma din învăţământ se face simţită şi la şcoala din Păuliş. Menţionăm faptul că Şcoala Generală Păuliş era şcoală coordonatoare, având în subordine Şcoala Generală Sâmbăteni până în anul 2006, Şcoala cu clasele I-IV Baraţca, Şcoala cu clasele I-IV Cladova, Grădiniţa P.N.1 Păuliş, Grădiniţa P.N. 2 Păuliş şi Grădiniţa P.N. Cladova.